Papură Vodă

Până la urmă defularea frustrărilor pe blog are o finalitate pozitivă. În cazul meu, stimaţii mei colegi m-au surprins plăcut. Nu ştiu cum au făcut, dar pe când ajuseşi la servici enigma cafelei, fu rezolvată. 1 kg de cafea şedea ca nesimţita lângă lascivul aparat de cafea. Iar eu, ca un bou mare ce sunt, mă minunai, şi lăudai în gura mare blogul şi pe cel ce-a debitat această misterioasă şi eficientă formă de cominicare.

Doamne cât de elegant îţi poţi rezolva o nevoie din asta, metafizică. Este suficient să scrii pe blog, iar cineva dintr-un ungher mai luminos sau mai obscur, se va arăta, în final, receptiv la nevoile, la sensibilităţile tale, sau ba!

În fine, se apropie marele eveniment, ba chiar se năpusteşte asupra-mi cu o violenţă insolentă şi mi-e teamă, de ei, pentru ei, pentru onoarea lui Darius, care susţine vehement că-i vom face. Poate că ar trebui să renunţ la video-uri din astea, dezolante, masochiste!