Papură Vodă

Se ştie din cărţi dar nu şi din istorie, că suntem un popor drept, dârz şi credincios, pe naiba! De fapt Ciorbea, bietul om, îmi confirmă contrariul, iar libidinosul asta de Videanu întăreşte regula: suntem filozofi şi diplomaţi atunci când ar trebui să fim oneşti, suntem oportunişti atunci când ne declarăm socialişti, suntem credincioşi dar în realitate gândim şi acţionăm fără teamă de Dumnezeu, deci suntem precum se vede nici mai mult, nici mai puţin, priviţi şi voi!

1. Spiritul mioritic: “Ce putem noi să facem?”

Cred că asta ne caracterizează cel mai bine pe noi, toţi românii… Suntem mereu victime şi ne complacem în asta. Victime ale popoarelor barbare, victime ale boierilor, victime ale războaielor, victime ale comunismului, victime ale politicienilor, victime ale birocraţiei. Ce putem noi să facem când alţii se cacă în blidul nostru? Nimic, nu?

2. Corupţia: “Şi mie ce-mi pică, frate?”

Corupţia e un cuvânt prea des folosit. Prea ne gândim la marii corupţi, la marile tunuri… Când în fapt, noi toţi suntem corupţi sau coruptibili. De la medici la jurişti, de la firme private la instituţii de stat, de la mafioţi la poliţişti.

3. Manelismul: “Of, viaţa mea, mâncaţ-aş maiu’!”

Aici mă refer în special la spiritul celor cărora le vibrează caroseria la 1 noaptea. În cazul lor, bunătatea se măsoară în grosimea portmoneului, inteligenţa în 3G-uri şi respectul în numărul de prietenari şi duşmani. De asemenea, în spiritul manelist, sufletul trebuie să-ţi fie undeva mai jos de cataramă.

4. Fudulia: “He, he! Cine se crede ei? Mânc d-ăştia la micu’ dejun, bre!”

Prostul nu e prost destul dacă nu e şi fudul, spune vorba populară. Şi noi suntem proşti destui… pardon, destul. Românii sunt mândri că sunt români. Deşi nimeni nu ştie de ce. Măcar de-am fi mândri de adevăratele valori. Dar nu e cazul. Crede-mă, e doar fudulie.

5. Lipsa de respect: “Cine mai e şi ăsta? Papagal pe roţi!”

O altă caracteristică specială a acestui popor… Ei da, dispreţul, lipsa de respect, desconsiderarea, mişto-ul. Toţi suntem aşi la de-astea, nu? Ne doare-n cur de ceilalţi. Oricum ceilalţi sunt nişte fraieri, nişte papagali, nişte boarfe. Exagerez? La finalul zilei trage linie şi gândeşte-te la câţi şi-au băgat picioarele în tine şi în câţi ţi-ai băgat picioarele. Eşti pe plus sau pe minus?

6. Şovinismul: “Să piară ungurii din ţară!”

Suntem un popor ales, iar limba noastră-i o comoară, în adâncuri înfundată. Îi urâm pe unguri (curios lucru, mai ales sudiştii îi urăsc, chiar dacă nu prea au de-a face cu ei), îi urâm pe ţigani, îi urâm pe sârbi, jidani, nemţi sau ucrainieni. Şi pe bună dreptate, până la urmă ei sunt de vină pentru tot răul din ţară, nu?

7. “Credinţa”: “Las’ că are grijă Dumñezo dă mama voastră!”

Românii sunt un popor dintre cele mai credincioase. Aparent. E chestie ce ţine mai mult de rit şi, bineînţeles, de spiritul nostru mioritic. Ce putem noi să facem? Nimic, dar lasă că veni-va Dumñezo cu Judecata de Apoi şi i-a arde pe toţi cei care ne-au deranjat. În încheiere, un citat pe care ortodocşii îl ştiu prea bine: “Dă-ne Doa-a-a-mneee!”

8. Şmenăria: “Dai un ban da’ ştii că nu-l mai ai!”

Puţini oameni în Europa asta sunt mai hoţi şi mai şmenari ca cei ce locuiesc aici, pe meleagurile mioritice. Aici toată lumea te fură: vânzătorul din piaţă, operatorul de telefonie, ospătarul, compania de termoficare, politicianul, statul. Vezi? Nu e vorba de hoţii profesionişti care jefuiesc case şi bănci. De-ăia sunt peste tot în lume! Nu, e vorba de noi toţi, de instituţii şi, în final, de Statul Român.

9. Mizeria si jegul: “Gunoiul e a doua natură a românului”

Porcul e un animal murdar, se spune. Păi da, că doarme unde se cacă. Dar românii fac mai rău. Ei infectează ţara cu flacoane, sticle şi tot felul de hârtii şi plasticuri. Aruncă totul la întâmplare şi transformă ţara într-o groapă de gunoi. Românul e un animal murdar… şi ar fi bine dacă ar fi vorba numai de rahat aici, că ăla-i biodegradabil…

10. Spiritul comunist: “De ce numai ăia care muncesc să aibă bani??”

Românii urăsc oamenii de succes. Oamenii cu bani. Nu contează dacă i-au câştigat cinstit sau prin şmen, pentru români, toţi ar trebui băgaţi la închisoare, iar averile retrocedate celor de drept: oameni care freacă menta prin facultăţi de doi lei, cei care stau la bere, cei care au serviciu “de stat”, cei care nu-şi bat capul, cei prăpădiţi de soartă, cei neajutoraţi la infinit, cei care nu produc nimic (în afară de gunoi, desigur).

Portretul românilor ţi se pare exagerat. Nu prea eşti de acord, nu? Şi te înţeleg. Tu trăieşti în România şi ai cunoscut suficient de mulţi români ca să iţi dai seama că generalizările astea nu sunt foarte corecte. Însa ce te faci dacă eşti italian şi trăieşti în Italia, francez şi trăieşti în Franţa, englez şi trăieşti în UK… şi vine peste tine cohorta de români necivilizaţi? Mai stai să-i cunoşti pe toţi? Nu, generalizezi.

Am scris cuvantul “spaga” in Google, si am selectat cautare dupa imagini. Nicio surpriza. Mi-au aparut poze cu politisti, procurori, politicieni si desigur, doctori.

Povestea pe care am sa v-o impartasesc astazi reprezinta o fresca din viata unui cetatean oarecare, pus in fata unui moment care ar trebui sa fie unul intim si important… Sa zicem ca ti se naste un copil, in seara de 11 aprilie la ora 21 si 45. Il numesti Eduard, pentru ca iti place cum suna, ori pentru ca ai intalnit oameni care te-au impresionat sub acest stindard. Extraordinar, copilul se naste, sotia se reface si totul este bine si frumos.

Am sa-mi indrept insa atentia asupra a ceea ce se intampla IN spital. Dincolo de aparente, atmosfera spitalului este mai epuizanta decat nasterea in sine si o sa vedeti si de ce spun asta. Pentru cei care au uitat si pentru cei care vor avea nevoie, va scriu o lista de trebuinte si de atentionari, pe care nu eu am facut-o, ci sistemul, bata-l vina!

Deci :

1. La doctor se da intre 150 si 200 euro, daca sunt complicatii mai mult.

2. La moasa se da intre 100 lei si 200 lei, depinde de cat iti permiti, dar cu 150 de lei e super multumita.

3. Banii se vor pune intr-un plic, si trebuie bagati in buzunar. Nu va speriati, buzunarele sunt incapatoare.

4. La asistente se vor da cate 10 lei pentru fiecare aparitie. Numai la cele doua asistente: cea care intretine copilul si cea care raspunde de mama; sa nu va pacaliti sa dati si la altele…

5. Portarul se multumeste cu cat poti. Nu te speria, vizitele sunt interzise numai pe afise!

6. Chiar daca indeplinesti toate aceste conditii nu iti poate garanta nimeni ca vei fi tratat ca atare. Incredibil, nu?

7. Toaletele sunt deprimante, dusul nu functioneaza, iar mirosurile sunt pestilentiale.

8. S-ar putea ca dupa ce naste sotia sa nu se gaseasca salon, ce vei face? Nimic. Nici banii nu rezolva situatia; astepti si te rogi.

9. Se prea poate sa te scoata din salon inainte ca fisa ta de externare sa fie gata si sa stai pe hol cu copilul, in frig si curent, inca vreo 1 ora - asta daca esti norocos!

10. Daca doctorul nu este multumit de cat ai oferit se prea poate sa te tina mai mult de 4 zile sub diferite pretexte, pana cand iti reconsideri pozitia. Deci fiti vigilenti!

11. Nu uita! Spaga se da INAINTE. Se dau DUPA numai in urmatoarele cazuri:
a) daca te cunosti bine cu doctorul;

b) daca ai fost la toate consultatiile si l-ai asigurat in prealabil ca ai ceva pentru domnia sa.