Papură Vodă

Via Alexandru Sereş, aflăm că PD-L a încălcat legea.

Eu nu m-aş limita la a spune doar atât. Nu, PD-L duce o campanie de-a dreptul murdară!

Fluturaşul întruchipat mai sus l-am primit în poştă, mai mult ca sigur de la domnii în portocaliu. La fel cum l-au primit şi alte mii de orădeni. Observaţi cum galbenul liberal se murluieşte în portocaliul demagogic pe măsură ce urmăreşti “mesajele electorale” de pe fluturaş…

[...]

Cineva ţi-a pregătit paşaportul în regim de urgenţă.

Ah, da? Asta ce ar vrea să însemne? Că domnul Bolojan ne va trimite pe lumea cealaltă cu viză de 9mm şi paşaport emis de Serviciul de Stare Civilă? Asta e?!

[...]

Naşu’ rade tot oraşu’!

Dacă oraşul ar fi al nostru, al cetăţenilor de rând, ne-am speria, dar aşa, nu putem decât să ne bucurăm.

[...]

Fii inteligent! Apără Oradea de dictator.

Ah, the smell of fresh demagogy of the early ’90s… Dictatori sunt cei care in numele democraţiei ne mint şi folosesc banul public în defavoarea cetăţeanului, nu cei care vor să facă ordine, domnilor în portocaliu!

[...]

Doar acasă poţi vota ce e mai bine pentru tine şi familia ta.

Wow! Oare din asta ce să înţelegem? E cumva o invitaţie să nu votăm, sau doar o rimă ieftină scrisă pe fond politic portocaliu?

Domnilor în portocaliu, v-aţi bătut joc de ţara asta 4 ani de zile, v-aţi bătut joc de Oradea şi de orădeni timp de 8 ani de zile iar acum, în plină campanie electorală, nu pierdeţi ocazia de a ne insulta ÎNCĂ o dată! Vă mulţumim!

Şi acum, într-o notă mai optimistă…

Vântu’ bate, apa curge, pietrele rămân,

E şi grea, e şi frumoasă viaţa de român.

Vă mulţumim încă o dată!

- Spiritul civic renaşte! -

Nu aş vrea ca articolul ăsta să fie unul strict de interes local. De aceea mă voi limita în a spune că ieri după-masă bloggerii orădeni şi-au dat întâlnire cu domnul Ilie Bolojan, candidatul PNL la primaria oraşului. Întâlnirea a fost una informală şi, cum deja ne-a obişnuit, domnul Bolojan nu s-a zgârcit cu vorbele, ba chiar a răspuns prompt întregii avalanşe de întrebări venite din partea bloggerilor însetaţi…Pentru poze click aici şi aici.

Dar nu doar despre acest caz concret vreau să vă vorbesc, ci despre conceptul - aparent abstract - de spirit civic.

Suntem în campanie electorală iar în blogosferă curg articolele cu subiect electoral. Aşa aflu de aici, din oraşul meu provincial, despre ce se întâmplă prin Bucureşti, Constanţa, Cluj sau Iaşi. Timişoara sau Braşov şi aşa mai departe… Cuvântul cheie cu cea mai mare densitate este “scârbă”. Din păcate, bloggerii români, la fel ca mulţi dintre cetăţenii obişnuiţi ai ţării, sunt plictisiţi de promisiuni, de demagogie şi de campanii electorale care îi sfidează parcă direct… Şi le dau dreptate.

Acelaşi lucru l-am simţit şi eu acum 4 ani (când efectiv nu am putut să particip la turul doi de vot pentru că simţeam că indiferent pe ce aş fi pus ştampila, mi-aş fi bătut singur joc de mine), sau acum 8 ani… Ştiu ce înseamnă scârba, blazarea şi lipsa puterii (şi a obligaţiei democratice, nu?) de a alege ceva bun.

De aceea sunt cu atât mai încântat când văd că aici lucrurile stau în sfârşit altfel. Aici lumea are o opţiune politică. Are cu cine să voteze. Se vorbeşte mult despre alegeri, despre actualul (fostul?) primar, despre noi proiecte… sunt multe speranţe la mijloc. Tinerii sunt interesaţi de viitorul oraşului (aşa cum au demonstrat-o şi ieri) şi sunt dispuşi ca prin ideile lor să devină micii consilieri informali ai Primarului, micii dictatori ai orasului (a se citi “aparatori ai ordinii de drept, ai democraţiei, eficienţei, valorilor culturale şi ai corectitudinii, şi combatanţi ai corupţiei, dezordinii, mizeriei şi ai risipei sistematice a banului public”).

După mine, aceste lucruri înseamnă spirit civic. Şi da, vom vota! În masă. Uitaţi-vă la TV în 1-2 iunie şi o să vedeţi că Oradea va fi pe unul dintre primele locuri pe ţară ca prezenţă la vot!

Asta spun toţi, fără niciun argument, în timp ce se uită la tine ca o vedetă de Oscar ţinând în mână turnul primăriei statueta cu mândrie. Până la urmă candidatura lor e o chestie de orgoliu, iar votul nostru o nouă cărămidă la piedestalul reprezentat de succesul lor personal… aham, profesional… ăă, politic?

…

Pick me! Pick me! Pick meee!

Cam ăsta e stilul de comunicare, pe lângă omniprezentul “Alegeţi Ion X-ulescu Primar”.

Şi eu vin să vă întreb oare din fondurile alea grase de campanie chiar niciun partid nu s-a gândit să plătească un profesionist? Un om care să meşterească aşa cum trebuie un mesaj electoral articulat, care să poarte o semnificaţie cât de cât?

Ai curaj, ai succes! (Kiss Sándor, UDMR Oradea)

Pentru primărie, un om de omenie! (Mihai Groza, PD-L Oradea)

Face ce n-a mai făcut nimeni! (un candidat PNG la un sector din Capitală) via Beldie

Facem curat in Oradea! Vino cu noi! (Decebal Hanaş, PNŢCD Oradea)

Încearcă şi cu o femeie! (Codruţa Arvinte, PRM Bacău)

Nu-i aşa că-s delicioase? Sunt curios pe cine conving… dar vorba aia, dau bine la design.

Articol inspirat de post-ul lui Piticu.

UDMR-ul şi-a plantat în sfârşit şi bannere în limba română. Sunt mai puţine şi mai ascunse, dar important este că ele există.

Cu ocazia asta am învăţat că Merjünk sikeresek lenni! înseamnă Ai curaj, ai succes! şi că Mindannyiunk polgármestere! înseamnă Primarul tuturor!

Când mă plimbam spre casă într-una din zilele astea, trei copii năzdrăvani făceau gălăgie pe stradă. Unul dintre ei a luat o piatră şi a aruncat-o într-un panou electoral al domnului Kiss strigând Huu! Am zâmbit complice şi mi-am zis A’ dracului prunci! Când m-am apropiat, nu mică mi-a fost mirarea să-i aud vorbind pe maghiară. Deh, erau doar nişte copii, nu?

La întâlnirea ad-hoc dintre Bolojan şi vecinii mei, au participat oameni dornici să-l cunoască mai bine, să-i pună întrebări, să vadă cum e el în carne şi oase. Printre ei se aflau şi câteva familii de etnie maghiară.

Să fie toate astea simple întâmplări? Sau sunt semne de normalitate? În sensul că UDMR-ul se adresează în sfârşit întregii comunităţi locale şi în sensul că ungurii nu-i simpatizează neapărat pe UDMR-işti pentru simplul fapt că limba lor maternă e maghiara…

Voi ce credeţi?

Ilie Bolojan, candidatul din partea PNL pentru funcţia de primar al Oradiei, a ieşit prin oraş ca să stea de vorbă cu oamenii obişnuiţi. S-a creat un fel de miting spontan, undeva în zona în care locuiesc. Mă aşteptam la un cadru oficial, cu reporteri şi discursuri pedante, bine structurate. În schimb, a fost vorba de un fel de discuţie semi-informală în care oamenii obişnuiţi - vecinii mei - au pus în discuţie (s-au plâns de) diferite probleme ale urbei care îi privesc direct.

Domnul Bolojan a fost reţinut în declaraţii, preferând să răspundă punctual întrebărilor care i-au fost adresate. Candidatul la primărie a evitat să facă primisiuni măreţe declarând că ce ne poate garanta este o schimbare a modului în care vor fi administraţi banii publici pe baza unor liste de priorităţi. Mai mult, Bolojan a lăsat să se înţeleagă că starea oraşului şi calitatea vieţii cetăţeanului obişnuit pot fi considerabil îmbunătăţite prin măsuri care nu necesită bani publici. Aici s-a referit în special la problema parcărilor, a birocraţiei şi a ordinii publice.

Mă întreb oare cum se poate ca în plină campanie electorală domnul Ilie Bolojan să nu ne promită marea cu sarea şi să nu ne invite la mici şi bere, concerte în aer liber şi alte distracţii electorale? Să fie cumva un semn de maturitate politică? Rămâne de văzut după 1 iunie.

Spre marea noastra surpriză şi dezamăgire, am fost târâţi într-un clinci politico-electoral cu care nu avem nimic de a face.

Papură Vodă nu face campanie electorală niciunui candidat şi nici nu oferă „servicii de defăimare publică”. Articolele pe care le publicăm pe Papură Vodă nu sunt influenţate de nicio forţă politică şi nici de conducerea Jumpeye Creative Media.

De asemenea s-a mai pomenit în presă despre benzi desenate ai căror autori am fi noi. Eronat. Noi suntem bloggeri, nu caricaturişti. Suntem fără culoare politică şi avem coloană vertebrală. Însă avem păreri personale şi în acelaşi timp obiective. Personale deoarece nu le exprimăm în numele niciunei organizaţii, fie ea politică sau economică. Obiective în sensul că reflectă fidel realitatea, şi nu sunt “distorsionate” de niciun fel de “stimul financiar”.

Avem păreri proprii şi avem dreptul să le exprimăm în mod liber.

Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile.

Constituţia României

Campanie electorală doar pentru maghiari

Doamna Biró Rozália, candidatul din partea partidului UDMR sau, mă rog, RMDSZ cum îi place dumneaei să-i spună, îşi face campanie electorală. Ei da, de câteva zile au apărut afişe pe la noi prin urbe cu doamna candidat. Nimic deosebit… doar atât că pentru 70% dintre orădeni, mesajele sale electorale sunt imposibil de înţeles. Exact. Sunt scrise pe maghiară.

Sigur, am auzit zvonuri cum că ar exista şi panouri în limba română. Probabil. Dar evident, cele în “limba maternă” primează.

Situaţia actuală

Hai să vedem care-i tactica dumneaei. În prezent, doamna Biró Rozália este viceprimar, iar RMDSZ (n-am idee de la ce vin iniţialele astea) are 7 reprezentanţi în consiliul local care este format dintr-un total de 27 de consilieri. Buuun.

Pe ce mizează?

Negreşit, doamna Rozália mizează că toţi etnicii maghiari vor vota cu ea. Asta înseamnă 30% din voturi. Pare puţin, însă în teorie, restul de 70% dintre români NU vor vota cu acelaşi candidat. Astfel, voturile se pot “pierde” uşor-uşor, împărţindu-se în stânga şi în dreapta (chiar dacă nu vă vine să credeţi, chiar şi domnul Călin Raita va primi un procent drăguţ din voturi). Prin urmare, sunt şanse ca un om cu adevărat capabil să obţină sub 30% dintre voturi. Sigur, e puţin probabil… Cel mai probabil doamna Biró Rozália va obţine din nou fotoliul de viceprimar, ceea ce cred că reprezintă şi obiectivul real al dânsei.

Implicaţii şi comentarii

Ce înseamnă oare în esenţă faptul că doamna Biró Rozália îşi face campanie electorală în “limba maternă”? Înseamnă în primul rând că îi desconsideră pe alegătorii vorbitori de limbă română, care se întâmplă să constituie 70% din populaţia oraşului, limba română fiind limba oficială a ţării. În al doilea rând, doamna Biró îi desconsideră pe alegătorii maghiari. Exact! Pare paradoxal, dar este adevărat. Biró Rozália îi subestimează pe unguri crezând că îi poate momi să o voteze prin fapta sa “măreaţă şi îndrăzneaţă” de a-şi face campanie în ungureşte, în condiţiile în care domnia sa NU ARE UN CREZ POLITIC BINE CONTURAT ŞI NU ARE UN MESAJ ELECTORAL CLAR, în condiţiile în care timp de 4 ani de zile cât a fost viceprimar NU S-A AUZIT NIMIC DE EA.

Apropo, eu ştiam că primarul (la fel ca preşedintele etc.) este PRIMARUL TUTUROR CETĂŢENILOR, nu doar al celor care te-au votat. Păi, în condiţiile în care te adresezi EXCLUSIV unui singur grup de alegători, cum poţi susţine apoi că eşti primarul tuturor orădenilor? AUD?

P.S. Se pare că doamna Biró şi ai săi acoliţi au antecedente.