Ciorbea şi adevărurile României
Se ştie din cărţi dar nu şi din istorie, că suntem un popor drept, dârz şi credincios, pe naiba! De fapt Ciorbea, bietul om, îmi confirmă contrariul, iar libidinosul asta de Videanu întăreşte regula: suntem filozofi şi diplomaţi atunci când ar trebui să fim oneşti, suntem oportunişti atunci când ne declarăm socialişti, suntem credincioşi dar în realitate gândim şi acţionăm fără teamă de Dumnezeu, deci suntem precum se vede nici mai mult, nici mai puţin, priviţi şi voi!
Multă ironie fină… Mi-au plăcut în special antitezele tale, între diplomat şi onest şi între oportunist şi socialist.
Doar o observaţie: în politica românească, credinţa are ceva legătură cu naţionalismul. Dacă nu eşti credincios creştin ortodox, nu eşti român!
Darius, mersi de aprecieri si de completări. Din pacate ai dreptate la faza cu român = ortodox
“Dacă nu eşti credincios creştin ortodox, nu eşti român”
A fost Stefan cel Mare catolic cumva?
Nu, nu a fost catolic, nici macar ortodox,o fost un curvar, degraba varsator de sange, ce ucidea fara giudet la ospete
marele noastru stefen, da am uitat si Cel Sfant.